Recenzie Moștenitoarea focului (Tronul de cleștar #3) de Sarah J. Maas

Celaena Sardothien şi-a negat harul magic vreme de zece ani. Acum, singura ei dorinţă este să răzbune moartea prietenei ei Nehemia, iar regele din Adarlan este principalul vinovat.

Pentru a-şi duce la îndeplinire planul, Celaena, moştenitoarea de foc a unui regat distrus, va călători în Wendlyn, un ţinut îndepărtat în care magia încă mai dăinuieşte.

Va reuşi oare temuta asasină să îşi accepte moştenirea nemuritoare, învingându-şi teama de necunoscut? Până unde va fi ea dispusă să meargă pentru a-şi îndeplini promisiunea făcută Nehemiei?

Daca v-a atras atenția acest volum, și doriți să-l citiți, îl puteți achiziționa de pe site-ul librăriei online Librex. Pe site-ul librăriei online Librex puteți găsi cărți din toate genurile literare. Mulțumesc librăriei online Librex pentru acest volum și pentru tot sprijinul acordat.

RECENZIE.
Spectaculos și plin de acțiune, Moștenitoarea focului este un roman în care sacrificiile, trădările, misterul și romantismul se împletesc într-o poveste care îți taie respirația și te ține cu sufletul la gură de la început până la final.
Narat din perspectiva mai multor personaje, mult mai întunecat, mai violent și mai dramatic decât volumele precedente, Moștenitoarea focului țese din secrete, conspirații și magie o lectură irezistibilă, care stârnește emoții intense și sentimente contradictorii.
Devastată de pierderile suferite în Diamantul de la miezul nopții, copleșită de durere și nesiguranță, bântuită de incertitudini și temeri, Celaena se scufundă în întuneric, își pierde speranța și este măcinată de amintiri tulburătoare. Tânăra arogantă, temperamentală și puternică din volumele anterioare este înlocuită de o femeie dărâmată de ororile îndurate în trecut, de vinovăție și de ură, de o femeie care nu poate șă-și accepte destinul, dar care încearcă să îmbrățișeze puterea latentă din interiorul ei care se zbate să iasă la suprafață. Din păcate, în ciuda evoluției pe care o putem observa în cazul Celaenei, unele lucruri rămân neschimbate. Lipsa de sânge rece, faptul că nu-și poate controla emoțiile, ușurința cu care își pierde cumpătul și tendința de a tolera comportamentul violent al lui Rowan și de a-i găsi scuze acestuia mi s-au părut intolerabile.

Am fost dezamăgită de faptul că Celaena este incapabilă să-și asume greșelile comise și să recunoască faptul că și-a trădat poporul ascunzându-se atât de mult timp și neîncercând să-i salveze din sclavie. Faptul că descoprim modul în care poporul ei a fost chinuit în tot timpul pe care Celaena l-a petrecut la curtea regală din Adarlan, participând la baluri, flirtând cu fiul regelui responsabil de înrobirea neamului ei și construindu-și o reputație îndoielnică de asasin, m-au făut să-mi fie imposibil să mă atașez de eroină, în ciuda faptului că am compătimit-o pentru tot ceea ce a îndurat în copilărie.
Descoperirea adevărului despre moartea Nehemiei m-a făcut să o privesc într-o lumină și mai negativă pe Celaena, care l-a învinovățit cu cruzime pe Chaol pentru pierderea acesteia. Încă o dată, lașitatea și refuzul Celaenei de a-si asuma responsabilitatea salvării poporului ei au contribuit la dispariția unui personaj cu mult potențial, un personaj capabil de orice pentru a-i salva și proteja pe cei care au nevoie de ajutor.

După sacrificiile făcute pentru a asigura salvarea Celaenei și plecarea acesteia spre Wendlyn, Chaol a pierdut totul. Sfâșiat între iubire și datorie, între prietenie și legămintele încheiate, Chaol pune întotdeauna binele altora înaintea propriei siguranțe, luptă pentru ceea ce crede că este corect, este mânat de loialitate, onoare și curaj. Chaol a fost crescut și educat pentru a fi soldat, pentru a-și servi țara și pentru a urma ordine, a fost privat de afecțiune și lipsit de iubire, dar cu toate acestea, Chaol se îndoiește de regele pe care l-a servit, de regatul pe care l-a apărat, dar niciodată nu se îndoiește de prietenia și devotamentul pe care i le poartă lui Dorian, de iubirea pentru Celaena și de nevoia de a-i proteja pe cei la care ține, indiferent de riscurile pe care trebuie să și le asume. În ciuda lucrurilor pe care le descoperă despre Dorian și Celaena, Chaol continuă să le ascundă secretele, îl trădează pe regele căruia i-a jurat credință, se aliază cu cel mai periculos inamic al acestuia, plănuiește și complotează, luptă și renunță la tot pentru Celaena și Dorian.

Cu toate că marea majoritate a cititorilor l-au îndrăgit pe Rowan, eu nu am putut să o fac. Am detestat modul în care o tratează de Celaena, antrenamentele brutale la care a supus-o și comportamentul abuziv și umilitor pe care îl are față de aceasta. În plus, nu am putut să trec peste faptul că povestea dintre Rowan și Celaena este construită pe baza aceleiași formule folosite în cazul lui Chaol și al Celaenei. Călătoria acestora, faptul că la început nu se pot tolera unul pe celălalt și antrenamentele care îi fac să se apropie și să devină prieteni au fost mult prea similare cu modul în care Chaol și Celaena s-au îndrăgostit. Cu toate acestea, am înțeles bărbatul care și-a pierdut sufletul pereche, luptătorul copleșit de povara anilor petrecuți în singurătate și sclavie și războinicul obosit de bătăliile nesfârșite purtate.

Dacă autoarea nu ar fi încercat să transforme relația de prietenie dintre Rowan și Celaena într-o nouă și previzibilă poveste de dragoste, poate aș fi reușit să apreciez mai mult acest nou personaj. Nu mi s-a părut verosimil că un Fae atât de puternic, loial și nobil cum este portretizat Rowan s-ar putea îndrăgosti de o fată care și-a abandonat țara și poporul, pretextând vreme de ani de zile că încearcă să se răzbune, dar nereușind să facă nimic.
Printre personajele secundare se remarcă Aedion Ashryver și Manon Blackbeak, ambii foarte puternici, ambii foarte periculoși și impresionanți. Inteligentă, vicleană și înspăimântătoare, Manon, moștenitoarea clanului Blackbeak, este un inamic de temut, o vrăjitoare neînfricată și o lideră brutală, o femeie cu o voință de fier care nu dă înapoi niciodată, care nu ezită și nu se teme. Interacțiunile acesteia cu Abraxos dezvăluie o cu totul altă persoană, o femeie care uneori se îndoiește de justețea actelor ei, dar care își asumă responsabilități copleșitoare și care acceptă povara reprezentată de conducerea sabatului.

Loial, misterios, încrezător în forțele proprii și calculat, Aedion este vărul Celaenei și cel mai bun prieten al acesteia, cel care i-a fost întotdeauna alături în copilărie, a protejat-o și a sprijinit-o. Un strateg iscusit, un general temut și un luptător desăvârșit și îndrăzneț, Aedion este însetat de răzbunare, capabil de orice pentru Aelin și dornic să-l elimine cu orice preț pe regele Adarlanului.
Printre punctele slabe ale volumului nu am putut să nu remarc faptul că autoarea insistă ca mai toate personajele masculine să se îndrăgostească mai devreme sau mai târziu de Celaena, inconsecvența sentimentelor și superficialitatea eroinei, dar mai ales rapiditatea cu care aceasta trece peste orice relație în momentul în care apare în scenă un nou personaj masculin.
Încărcat de momente tensionate, suspans și răsturnări de situație, Moștenitoarea focului este un volum captivant și palpitant, uluitor și imprevizibil, tulburător și intens.