marți, 18 martie 2014

Recenzie Destine la limita de Katie McGarry

Destine la limita este primul volum din seria omonima scrisa de Katie McGarry.

Atat de diferiti unul fata de celalalt si totusi atat de potriviti.

Nimeni nu ştie ce s-a întâmplat în seara în care Echo Emerson s-a transformat, dintr-o fată populară, cu un iubit sportiv, râvnit de multe dintre colegele ei, în bârfita paria cu cicatrice „monstruoase” pe braţe. Nici măcar Echo nu-şi poate aminti întregul adevăr despre seara aceea oribilă. Tot ceea ce ştie este că vrea ca totul să revină la normal.

Dar când Noah Hutchins, singuraticul teribil de sexy, îmbrăcat cu geaca lui neagră din piele, obişnuit să se folosească de fete, pătrunde exploziv în viaţa ei, cu o atitudine de dur, însă şi cu o surprinzătoare capacitate de înţelegere, lumea lui Echo se schimbă într-un fel pe care ea nu şi l-ar fi putut închipui vreodată. Normal ar fi ca ei doi să nu aibă nimic în comun. Iar cu secretele apăsătoare ale fiecăruia, să fie împreună pare, în mare măsură, imposibil.

Numai că, la răscrucea destinelor lor, normalitatea capătă alte valenţe, şi nebuneasca atracţie dintre ei refuză să dispară. Iar Echo se vede nevoită să se întrebe până unde ar putea forţa limitele, şi cât ar fi dispusă să rişte pentru singurul băiat capabil s-o înveţe cum să iubească din nou.

Multumesc editurii Epica pentru acest volum si pentru tot sprijinul acordat. Daca v-a atras atentia acest volum si doriti sa-l cititi, il puteti achizitiona de pe site-ul editurii Epica.

RECENZIE.
Emotionanta, coplesitoare si intensa, Destine la limita este o poveste despre doi adolescenti cu inima franta, care incearca sa-si recladeasca vietile.
In urma cu doi ani, Echo avea o viata normala. Era populara, adora sa-si petreaca timpul cu prietenele ei si avea un iubit minunat. Acum, bratele ii sunt marcate de cicatricile care sunt marturia unei nopti infioratoare pe care Echo nu si-o poate aminti, fratele ei, singurul ei sprijin, a murit in Afghanistan, iar cei care odata ii erau prieteni o ocolesc sau o privesc cu compatimire.
Toata lumea pare sa stie ce s-a intamplat, dar nimeni nu pare dispus sa o ajute, iar Echo se scufunda incetul cu incetul in depresie, teama si singuratate. 
Apoi, in viata ei intra Noah. Baiatul care era candva la fel de popular ca si ea, baiatul pe al carui chip umbrele suferintei par intiparite pentru intotdeauna si in ai carui ochi, Echo vede aceeasi durere muta pe care o recunoaste si in privirea ei. Impinsi de terapeutul lor, Echo si Noah descopera ca ii leaga mai mult decat meditatiile pe care le fac impreuna si un trecut inecat in tristete si tragedie.
Echo este un personaj complex si fascinant, de care m-am atasat de la primele pagini. Cu o mama bipolara pe care nu a mai vazut-o de aproape doi ani, un tata care ii controleaza fiecare aspect al vietii si un frate a carui amintire ii frange inima, Echo isi doreste cu disperare sa fie din nou normala. Intreaga lume pare sa-i apese pe umeri, sanatatea ei mintala pare tot mai fragila dupa fiecare episod in care reuseste sa isi aminteasca ceva despre acea noapte teribila, iar tatal ei, in loc sa-i fie aproape si sa o sustina, este mai preocupat de noua lui sotie. Cu toate acestea, Echo nu se da batuta, iar evolutia ei, din adolescenta care incerca sa le faca tuturor pe plac in tanara puternica, independenta si directa, care se lupta sa descopere adevarul este admirabila.
Noah a pierdut totul in noaptea in care parintii lui au murit intr-un incendiu. Fratii lui au fost plasati intr-un camin tutelar, el a fost mutat din loc in loc, de la tutore la tutore, iar acum isi doreste doar sa-si recupereze fratii si sa-si recladeasca familia. In spatele aparentei de baiat fermecator si sigur pe el, care obtine intotdeauna ce-si doreste, Noah este un personaj vulnerabil, care se straduieste sa fie puternic, in ciuda loviturilor pe care i le-a dat viata, si care se lupta sa-si protejeze apropiatii. Altruismul si responsabilitatea de care da dovada, modul in care continua sa mearga inainte dupa fiecare dezamagire, disperarea cu care isi ascunde suferinta si relatia plina de tandrete pe care o are cu fratii sai, mi-au frant inima si mi-au adus lacrimi in ochi.
Relatia dintre Noah si Echo evolueaza treptat, devenind complici, prieteni, iar mai apoi iubiti, pe masura ce invata sa aiba incredere unul in celalalalt si isi deschid sufletul. Am apreciat modul realist in care cei doi protagonisti isi abordeaza relatia si faptul ca, desi se iubesc, familia, problemele si responsabilitatile pe care le au sunt prioritare. Cu toate acestea, sacrificiile, compromisurile, emotiile intense si obstacolele prin care trec Noah si Echo, transforma povestea lor de dragoste intr-una profunda si matura. 
Un volum despre iubire si tradare, iertare si fericire, dar mai presus de orice, un volum despre acceptare, intelegere si maturizare, Destine la limita nu este o lectura usoara, ci una care va va sensibiliza si va va devasta, dar care in final va va oferi speranta.

18 comentarii:

Diana DD spunea...

Alta drama despre suflete pierdute in bezna disperarii. Chit ca majoritatea cartilor pe care le-am citit in ultima vreme sunt povesti care te fac sa urlii o saptamana si sa iti ingropi capul in perna pe motiv ca lumea aceasta e prea cruda, inclin spre faptul ca imi plac istorisirile acestea tragic de triste ce vor sa te prinda sub gheara lor si sa iti de-a de gandit pe marginea unor subiecte nu prea des intalnire in viata cotidiana.
Ce mi-a placut a fost ca personajele trecute prin greul vietii nu uita de motivul pentru care sunt niste triste nefericite, odata ce se intalnesc si exista posibilitatea unui love story, asa ca lecturarea cartii a fost placuta. Nu e vorba despre "te-am vazut, te-am placut, dar din cauza orgoliului meu care nu merita nici cinci dolari nu putem fii impreuna", ci despre lucruri mai importante in viata, decat "parintii mei nu ma inteleg si din pricina acestui fapt ma bate serios gandul sa fug de acasa."
Asa cum spui si tu, daca povestea te prinde, garantat te va devasta.
P.S: stiu ca am mai spus cat de mult iubesc gif-urile pe care le pui, dar cum poti sa le nimeresti pe toate si sa ilustreze modul in care imi imaginez eu personajele? Pe Echo chiar o inchipuisem ca Holland Roden ( draga mea Lydia), dar pe Noah nu il asociasem cu Colton Haynes, mai mult cu Shiloh Fernandez sau Drew Roy...ma rog, nu m-am putut hotari in concluzie am ramas la Noah " personaj iubibul fara fata."

Cherry Queen spunea...

am citit si eu cartea si i-am scris si o recenzie. Ma bucur sa aflu ca a fost si pe placul tau
pe mine m-a impresionat fiecare cuvant scris si chiar mi-ar placea sa o recitesc :)
pupici!

Jacqline spunea...

Destine la limita este inca una din cartile pe care mi-am propus sa le citesc in viitorul apropiat, deoarece mi-a placut f mult descrierea, iar recenzia ta m-a convins, inca o data, ca trebuie sa o am in biblioteca :D

Andreea Ilie spunea...

Foarte frumoasa recenzia!! :D
Din pacate, n-am reusit inca sa citesc aceasta carte superba.
Ma atrage foarte mult descrierea si nu ma las pana nu voi avea cartea in mainile mele!! :D

Lupu Diana spunea...

Am citit aceasta carte si mi-a placut foarte mult, dar cred ca seamana destul de mult cu Mare Tranquillitatis, adica ideea de baza e cam aceiasi plus alte asemanari mai micute. Dar e o carte foarte buna si o recomand si eu tuturor, insa sa nu o citeasca dupa Mare Tranquillitatis :))

Paun Catalina Cezarina spunea...

Ador cartile care ma devasteaza, iti recomand sa citesti si cartile lui Sparks, de curand mi-am cumparat toate cartile sale(aproape fiindca mai imi lipsesc 3 din colectia celor aparute pana acum la Rao), si nu le-am citit dar le-am rasfoit, si am vazut si ecranziarile si am plans cu lacrimi de crocodil, de abea astept sa le citesc!

Marya Mary spunea...

N-am citit acestă carte, dar am o prietenă care mă tot îndeamnă să o fac. Cred că acestă recenzie m-a convins să o cumpăr.

Law spunea...

Am fost entuziasmata la inceput de carte cand mi-am luat-o dar nu m-a suprins cu ceva nemaipomenit; a fost buna, dar nu foarte buna :D
imi plac personajele pe care le-ai ales petru recenzie :>

Lupu Diana spunea...

@Law cam asta este si parerea mea. Ma asteptam la ceva mai mult pentru ca am auzit o groaza de pareri foarte bune si a fost ridicata in slavi destul de mult. Cartea in sine a fost una buna, care sa te captiveze si sa-ti dea de gandit, dar nu a fost grozava.

Marya Mary spunea...

Law, ce noroc ca mai citesc comentarile. Am dat fugitiv peste al tau si m-am uitat mai bine la pozele care le-a ales Madalina pentru recenzie- la inceput am citit doar recenzia, sarind peste imagini- si am vazut ca a ales poze din Teen Wolf. Doamne, ce alegere perfecta! Iubesc serialul, chair daca acum a luat o intorsatura de "180°", dar sa nu vorbim despre asta. Oricum, ma bucur c-ai ales aceste poze :)

Bumbaru Daniel spunea...

Nici pe aceasta nu am citit-o, dar este o carte care cu siguranta imi va placea. Sper sa fie pe masura asteptarilor! Am auzit ca a primit o groaza de premii si mi-ar placea sa o citesc.

Law spunea...

De citit intr-un weekend ploios merge Marya :D

Marya Mary spunea...

Law, bine punctat. O sa tin cont, cred ca se simte o atmosfera superba atunci :D

Lupu Diana spunea...

Nu stiu daca merge intr-un weekend ploios, s-ar putea sa te intristezi prea tare :)) Dar daca iti plac cartile care au si ceva psihologie, drama si dragoste atunci cred ca-ti va placea cartea indiferent de ziua in care o citesti :)

Law spunea...

am zis intr-un weekend ploios, ca ricum nu ai ce face :)) merge oricand citita de altfel :))

Marya Mary spunea...

Vaii, e trista? :)) Am o slabiciune pentru astfel de carti-nu sunt o persoana depresiva-, dar sunt carti care sunt triste, dar in acelasi timp geniale: "Sub aceeasi stea", bine, sunt si carti care ai vrea sa nu aiba un asa final : Allegiant. In fine, o sa citesc si cartea aceasta, poate e ceva in genul cartilor triste, dar frumoase. Si cu siguranta, o sa o pastrez pentru weekend-ul ploios.

Alexandra Ravena spunea...

Ma atrage <3 Cu toate ca este trista vreau sa o citesc.

Yonne Ella spunea...

Ce descriere atractiva are această carte. Recenzia ta m-a facut să vreau s-o devorez... Blogul ăsta al tău mă face să vreau să citesc mai multe cărţi decât aş putea. :d