joi, 20 august 2015

Recenzie Dragul meu necunoscut (Maiden Lane #7) de Elizabeth Hoyt

Un bărbat condamnat.
O femeie disperată.
Din cenușă, speranța renaște ca o vâlvătaie.

Acuzat pe nedrept de crimă și devenit mut în urma unei bătăi aproape fatale, Apollo Greaves, viconte Kilbourne, reușește să evadeze de la Bedlam. Cu soldații Coroanei pe urmele sale, își găsește refugiu între ruinele renumitului parc Harte’s Folly, muncind ca simplu grădinar, fără să aibă nici un fel de așteptări de la un viitor pe care îl consideră fără speranță. Însă când o tânără plină de viață se mută în clădirea abandonată și dărăpănată a teatrului de acolo, atenția îi este cu totul acaparată.

Tânăra este Lily Stump, o celebră actriță a scenei londoneze, care trece printr-o perioadă dificilă fiind forțată să se mute între zidurile arse ale teatrului din Harte’s Folly împreună cu băiețelul ei și cu o servitoare de încredere. Curând Lily descoperă că ea și mica ei familie nu sunt singurii locatari de acolo, un bărbat masiv și tăcut consideră, de asemenea, ruinele drept casa lui. Întâlnirea dintre Lily și Apollo are un rezultat neașteptat, fiecare vrea să-l vadă pe celălalt cât mai curând plecat din acel sanctuar. Dar când Lily îl surprinde citindu-i piesele pe care ea le scrie în secret, își dă seama că Apollo este mai mult decât ceea ce pare.

Deși pasiunea răvășitoare care se naște rapid între ei îi face să se apropie, tainele pe care Apollo știe că le are Lily par un obstacol greu de depășit. Iar când propriul trecut îl ajunge din urmă, Apollo este silit să facă o alegere: dragostea lui pentru Lily sau adevărul uluitor care îl va elibera.

Mulțumesc Editurii Litera pentru acest volum și pentru tot sprijinul acordat. Dacă v-a atras atenția acest volum și doriți să-l citiți, îl puteți achiziționa de pe site-ul Editurii Litera.

RECENZIE.
O poveste de dragoste care ne duce cu gândul la Frumoasa şi Bestia, Dragul meu necunoscut este, la fel ca şi celelalte volume din seria Maiden Lane, o lectură încântătoare, incitantă şi plină de acţiune.
L-am îndrăgit pe eroul acestui volum, Apollo, de când l-am întâlnit, în postura de personaj secundar, în cel de-al cincilea volum al seriei, Lordul Întunericului. În ciuda situaţiei în care se află, în ciuda faptului că era brutalizat, maltratat şi înfometat, Apollo m-a impresionat prin tăria sa de caracter, prin blândeţea cu care îşi trata sora, prin replicile pline de umor la care apela, încercând să o liniştească pe Artemis şi prin faptul că refuza să renunţe la speranţă.
Întemniţat pe nedrept pentru o crimă pe care nu a comis-o, torturat şi bătut cu atât de multă brutalitate încât şi-a pierdut glasul, Apollo a evadat cu ajutorul surorii sale şi a ducelui de Wakefield şi trăieşte printre umbre, ascuns în ruinele incendiate ale parcului Harte’s Folly, bântuit de amintirile tulburătoare ale celor patru ani petrecuţi la Bedlam şi de teama că soldaţii Coroanei îl vor găsi.
Apollo nu este eroul tipic al volumelor romantice, nu este un nobil înstărit sau arogant, ci un bărbat fermecător şi tandru, un erou misterios, onorabil şi seducător, capabil de orice sacrificiu pentru femeia iubită. Forţat să se ascundă în spatele imaginii unui grădinar singuratic, mut şi retras şi să păstreze distanţa fată de toţi cei care l-ar putea recunoaşte, Apollo îşi dedică tot timpul reconstruirii parcului în care locuieşte. În ciuda înfăţişării sale intimidante şi a incapacităţii de a vorbi, Apollo este un bărbat blând, altruist şi milos, un bun observator şi un personaj perspicace, intuitiv, ingenios şi tenace. Dragostea pe care o simte pentru Lily alungă întunericul din sufletul lui Apollo şi îl face pe acesta să înfrunte orice obstacol pentru a putea fi liber din nou.
O actriţă faimoasă şi un dramaturg de succes, Lily este o femeie puternică, vivace, inteligentă şi independentă, o mamă iubitoare, atentă şi răbdătoare şi o soră devotată. Nevoită să locuiască în clădirea abandonată a fostului teatru, Lily încearcă din răsputeri să-şi întreţină fiul şi să-l protejeze de orice pericol. Lipsită de iubirea unui familii şi vulnerabilă, Lily se poate baza doar pe fosta ei doică, care îi este întotdeauna alături şi care o sprijină necondiţionat.
Atracţia intensă dintre cele două personaje se transformă de-a lungul volumului într-o poveste de dragoste copleşitoare, pe măsură ce aceştia se descoperă unul pe celălalt, secretele dureroase care i-au marcat şi pierderile pe care le-au suferit.
Romanul face cu subtitlitate trimitere la faptul că aparenţele sunt înşelătoare şi că e greşit să judecăm o persoană în funcţie de înfăţişarea acesteia, comparându-l pe Apollo cu ducele de Montgomery, prin prisma lui Lily, şi scoţând în evidenţă diferenţele dintre înfăţişarea şi caracterul acestora.
De-a lungul seriei am apreciat munca de documentare depusă de autoare, evidenţiată de descrierile obiceiurilor epocii, vestimentaţiei şi societăţii în care trăiesc personajele, atenţia pe care aceasta o acorda detaliilor şi modul în care împleteşte în structura volumului capitole narate din perspectiva personajelor care vor deveni eroii următorului volum.
Momentele emoţionante şi sensibile, personajele frumos conturate şi interesante, citatele superbe care preced fiecare capitol şi scenele palpitante completează un roman fermecător şi captivant, cum numai Elizabeth Hoyt poate scrie.

39 de comentarii:

Simona Stavar spunea...

Hmm, pare super draguta cartea. Imi place ca actiunea se petrece in trecut. Mereu am fost atrasa de tot ceea ce tine de obiceiurile, mentalitatea si vestimentatia secolelor trecute.
Siii... e cumva doar o impresie de-a mea sau Apollo are o poveste destul de asemanatoare cu cea a lui Jamie, din Outlander :) ?

Viziru Georgiana spunea...

Uuuu, Elizabeth Hoyt. Am 3 carti de la ea. Dorinte ascunse, Fantoma din St. Gils si inocenta pierduta. Scrie foarte fain si preferata mea e Fantoma din St. Gils. Imi aduc aminte ca am iubit-o. E atat de frumoasa.

Madalina spunea...

Simona, nu am citit inca Outlander (urmeaza sa o citesc cat de curand), dar Apollo are o poveste foarte trista si un trecut ingrozitor. A suferit foarte mult :(

Foxette, Fantoma din St. Giles e volumul meu preferat din cele scrise de Elizabeth Hoyt. De fapt, e preferatul meu din toate volumele historical romance pe care le-am citit ^_^

Simona Stavar spunea...

Ok m-ati facut super curioasa =)) Vreau sa citesc si eu romane scrise de Elizabeth Hoyt acum :)

@Madalina, nu ai vazut nici serialul ?

Unknown spunea...

Si eu am devenit nerabdatoare sa citesc cartea. Pare interesanta.

Stefana Ioana spunea...

@Simona Stavar, si mie mi se se ca povestea lui Apollo se aseamana cu cea a lui Jamie (am inceput si eu sa ma uit la Outlander).:)
Celelalte carti din serie au legatura cu aceasta poveste?

Simona Stavar spunea...

@Stefana, sunt bucuroasa că mă aprobă cineva :) Și Jamie se ascunde de soldații englezi, fiind nevoit să ducă o viață retrasă și exact ca Apollo, este un "erou atipic", ca să o citez pe Mădălina, pentru că nici el nu e un bărbat bogat sau cu anumite calități speciale, ci se remarcă prin sentimentele lui pure, față de persoana iubită.
Cum ți se pare până acum serialul? :D

Stefana Ioana spunea...

@Simona, pana acum m-am uitat doar la doua episoade, insa mi-au placut foarte mult datorita actiunii inedite si personajelor complexe.:) Voi urmari cu siguranta si celelalte episoade. Cand apare urmatorul sezon?

Madalina spunea...

Simona, nu m-am uitat inca la serial. Imi place sa citesc intai cartea si abia apoi sa urmaresc si filmul sau serialul care s-a inspirat din ea :)

Stefana, celelalte carti din seria Maiden Lane au alte personaje principale :) Ficare volum e narat din perspectiva unul personaj masculin si a unui personaj feminin. In plus, autoarea intercaleaza in volum si capitole mai scurte din perspectiva eroilor urmatorului volum din serie. Eu ador modul in care structureaza Elizabeth Hoyt cartile pentru ca descoperim in fiecare volum franturi din viata unor noi personaje si astfel m-am atasat de unele personaje cu doua sau trei volume inainte de a citi cartea lor.
Modul acesta de a structura volumul te face sa-ti doresti sa citesti si urmatoarea carte din serie pentru a afla povestea personajelor secundare pe care le-ai descoperit in capitolele scurte :)

Alessandra I spunea...

Sunt o mare fană a colecţiei " Iubiri de poveste". Am citit şi eu cartea şi mi-a plăcut. Este o recomandare foarte bună, iar recenzia este de asemenea superbă. Ai exprimat exact cartea.
Mulţumim pentru recomandare şi să ai o zi plăcută! :-*

Simona Stavar spunea...

Hmm interesantă structură. Și mie îmi plac cărțile cu naratori subiectivi multipli.
Și, Mădălina, te înțeleg. Și eu amân de multe ori vizionarea unui film/serial pentru că vreau să citesc cartea mai întâi, dar când m-am eu apucat de Outlander, serialul era de-abia la început și nu știam nici că îmi va plăcea atât de mult, nici că este inspirat de un roman. Oricum am înțeles că cel puțin în a doua jumătate, primul volum are câteva lucruri în plus, deci este destul de diferit. Și dacă nu ar fi așa, eu tot de-abia aștept să-mi iau cartea.
@Stefana, nu știu când apare sezonul doi. Nu cred că s-a anunțat o dată. Și eu îl aștept cu nerăbdare. Mă bucur că îți place serialul. Vizionare plăcută în continuare!

Heoise75 spunea...

Este o serie care ti se lipeste de inima! Devine parte din noi si ne face mai fericiti!

Madalina spunea...

Alessandra I, multumesc :) Ma bucur ca ti-a placut recenzia. O zi frumoasa si weekend placut.

Simona, abia astept sa citesc cartea ca sa urmaresc si serialul. M-ai facut foarte curioasa :)

Heoise, ai dreptate, Maiden Lane e una dintre cele mai frumoase serii pe care le-am citit :)

Simona Stavar spunea...

Aah, Madalina, am uitat sa te intreb... exista cumva o ecranizare a cartii ? Daca nu, atunci poti sa-mi spui din ce film/serial sunt pozele din articol ? :3

Madalina spunea...

Din pacate nu au fost ecranizate cartile, desi eu m-as bucura foarte mult daca s-ar intampla asta :) Imaginile sunt de fapt copertile unor volume din serie, in editia americana. Primele doua imagini sunt de pe coperta volumului cinci, Lord of Darkness (Lordul intunericului), iar a treia imagine este de pe coperta volumului sase, Duke of Midnight (Ducele noptii).

Simona Stavar spunea...

Aa, am inteles. Mersi ca mi-ai spus :) Chiar o sa caut cartile prin librarii. Cumparaturile online nu prea sunt genul meu. Imi place mai mult sa merg in librarie sa "simt" cartea :))

Ema spunea...

Mada, eu eram reticenta la colectia Iubiri de poveste, dar pare chiar interesanta cartea :)). Trebuie sa incerc si eu una din colectie, probabil cea pe care o laudati atat, Fantoma din St. Giles.
@Foxette, pe tine te-am auzit vorbind demult de ea.
Legat de Outlander, ti-l recomand si eu, Mada. Chiar mi-a placut tare mult. Si eu am aflat tarziu ca e facut dupa o carte, deci n-am avut ocazia sa citesc incat cartea.

Viziru Georgiana spunea...

Ema, Fantoma din St Giles e chiar faina si mi-a placut mai mult decat celelalte pentru ca e scrisa din persp unui personaj masculin. Mai apar si unele pasaje in care este din partea unui fete, dar in mare parte este a persj. masculin. Mi-a placut pentru ca Elizabeth are un scris al ei ce te face sa nu lasi cartea din maini, iar umorul e des intalnit in cartile ei.

Ema spunea...

@Foxette, chiar pare interesanta, m-am uitat acum si pe net sa vad despre ce e vorba. Merci pentru recomandare. Nu stiu de ce aveam impresia ca n-o sa imi placa deloc cartile din colectia asta... Mereu am evitat sa particip la concursuri care le aveau ca premiu.

Viziru Georgiana spunea...

Sunt romantice. Asta e de la sine inteles. Dar sunt frumos scrise. Unele chiar merita sa le citesti.

Ema spunea...

Uneori chiar ai nevoie sa citesti ceva usor, care sa nu te solicite prea tare. Pur si simplu ceva care sa faca sa para ca lucrurile sunt in alb sau negru.

Viziru Georgiana spunea...

Da. Genul ala de carte care sa te calmeze si sa nu-ti dea prea mari batai de cap. Care sa te relaxeze cand o citesti

Ema spunea...

Mai, legat de relaxare, pe mine cititul in general ma relaxeaza. Partea faina la cartile usurele este ca nu iti dau batai de cap in a intelege ce se intampla sau a-ti da seama cine e vinovatul, care e misterul, de-astea :D

Viziru Georgiana spunea...

Da. Inteleg. Eu nu citesc carti de genul, adica politiste sau mister. Cartea care mi-a dat batai de cap ar fi Al cincelea val pentru ca acolo nu stii in cine ai putea avea incredere si etc.

Ema spunea...

Si eu citesc carti politiste si thrillere in general. Incearca sa citesti Endgame si vezi cum e cu fiecare personaj :))

Simona Stavar spunea...

@Emanuela, cam ce autori de romane polițiste/ thrillere îți plac? Și care sunt titlurile tale preferate? Recunosc că și eu sunt un fan al genului :D

Viziru Georgiana spunea...

@ema, mereu m-am gandit sa citesc cartea aia. Nici macar nu stiu despre ce e vorba , adica, deloc. Si prima carte pe care am cumparat-o doar pentru ca era populara a fost Al cincelea val si mi-a placut. Asa n-am primit niciun spoiler si asta m-a ajutat sa citesc cu mai mult drag

Ema spunea...

@Foxette, nu o sa fac spoiler si te las sa descoperi singura despre ce e vorba :D. Mie mi s-a parut interesanta.
@Simona, n-am autori preferati, sincer. Imi plac anumite carti, atat. De exemplu Fata disparuta (thriller), sau Reclama ucigasa (politista). Dar mai sunt si altele, fara a avea un autor comun macar.

Simona Stavar spunea...

@Emanuela, ai citit vreo carte scrisă de Agatha Christie sau John Grisham?

Viziru Georgiana spunea...

O carte de genu care mi s-a parut interesanta, este Ghici cine moare primul. Poate o s-o citesc candva. Am auzit ca o sa publice vol 2 curand.

Ema spunea...

@Simona, inca nu, desi de Agatha Christie am vreo 2-3.
@Foxette, mie chiar imi place descrierea cartii Ghici cine moare primul. Numai ca n-am facut pana acum rost de ea :). Si da, urmeaza sa apara Ghici ce-i in cutie :D

Viziru Georgiana spunea...

Are un subiect foarte fain. Si descrierea e perfecta. Te lasa intr-o curiozitate foarte mare si vrei sa o citesti imediat.

Ema spunea...

Pai pe mine tocmai cartile astea ma intriga, cele care imi starnesc curiozitatea. Nu imi plac cartile care sunt intuitive, ma plictisesc.

Simona Stavar spunea...

@Foxette, și mie mi-ar plăcea să citesc "Ghici cine moare primul". Mi se pare super interesantă.
@Emanuela, îți recomand "Zece negri mititei", "Crima din Orient Express" și "Moarte pe Nil".

Viziru Georgiana spunea...

@ema, nici mie nu imi plac. E aiurea sa ghicesti oarecum ce se intampla. La Onix a fost asa.Sau la Fascinatie si daca as ramane...

Ema spunea...

@Simona, merci pentru recomandari. Cred ca le am pe toate in format electronic, dar nu m-am apucat inca de ele ca sunt altele care ma atrag mai mult.
@Foxette, da, cam asa a fost, dar povestea era draguta si am citit-o repede. Dar intr-adevar, am terminat-o in cateva ore, pentru ca era mult prea usoara, nu trebuia sa ma gandesc, sa revin, sa caut indicii, de-astea :)

Viziru Georgiana spunea...

Sper sa o citesc si eu. Vreau sa tin o carte dupa mine la scoala, sa citesc in autobuz. Dupa primele doua luni,sa ma acomodez cu autobuzul...

Ema spunea...

Eeee, dupa prima saptamana te obisnuiesti, nu e nevoie de doua luni. Iti zic eu ca nu rezisti, mersul cu autobuzul e pierdere de vreme, cititul salveaza timpul pierdut :D

Simona Stavar spunea...

Și eu urăsc mersul cu autobuzul, mai ales că fac vreo 25 de minute de la liceu până acasă și de obicei am timp să citesc câte un capitol, două până la destinație. Problema e că nu mereu am loc să stau jos, iar în picioare, în aglomerație e foarte aiurea să ții și geanta și cartea :(