Recenzie Dragul meu necunoscut (Maiden Lane #7) de Elizabeth Hoyt

Un bărbat condamnat.

O femeie disperată.

Din cenușă, speranța renaște ca o vâlvătaie.

Acuzat pe nedrept de crimă și devenit mut în urma unei bătăi aproape fatale, Apollo Greaves, viconte Kilbourne, reușește să evadeze de la Bedlam. Cu soldații Coroanei pe urmele sale, își găsește refugiu între ruinele renumitului parc Harte’s Folly, muncind ca simplu grădinar, fără să aibă nici un fel de așteptări de la un viitor pe care îl consideră fără speranță. Însă când o tânără plină de viață se mută în clădirea abandonată și dărăpănată a teatrului de acolo, atenția îi este cu totul acaparată.

Tânăra este Lily Stump, o celebră actriță a scenei londoneze, care trece printr-o perioadă dificilă fiind forțată să se mute între zidurile arse ale teatrului din Harte’s Folly împreună cu băiețelul ei și cu o servitoare de încredere. Curând Lily descoperă că ea și mica ei familie nu sunt singurii locatari de acolo, un bărbat masiv și tăcut consideră, de asemenea, ruinele drept casa lui. Întâlnirea dintre Lily și Apollo are un rezultat neașteptat, fiecare vrea să-l vadă pe celălalt cât mai curând plecat din acel sanctuar. Dar când Lily îl surprinde citindu-i piesele pe care ea le scrie în secret, își dă seama că Apollo este mai mult decât ceea ce pare.

Deși pasiunea răvășitoare care se naște rapid între ei îi face să se apropie, tainele pe care Apollo știe că le are Lily par un obstacol greu de depășit. Iar când propriul trecut îl ajunge din urmă, Apollo este silit să facă o alegere: dragostea lui pentru Lily sau adevărul uluitor care îl va elibera.

Mulțumesc Editurii Litera pentru acest volum și pentru tot sprijinul acordat. Dacă v-a atras atenția acest volum și doriți să-l citiți, îl puteți achiziționa de pe site-ul Editurii Litera.

RECENZIE.

O poveste de dragoste care ne duce cu gândul la Frumoasa şi Bestia, Dragul meu necunoscut este, la fel ca şi celelalte volume din seria Maiden Lane, o lectură încântătoare, incitantă şi plină de acţiune.
L-am îndrăgit pe eroul acestui volum, Apollo, de când l-am întâlnit, în postura de personaj secundar, în cel de-al cincilea volum al seriei, Lordul Întunericului. În ciuda situaţiei în care se află, în ciuda faptului că era brutalizat, maltratat şi înfometat, Apollo m-a impresionat prin tăria sa de caracter, prin blândeţea cu care îşi trata sora, prin replicile pline de umor la care apela, încercând să o liniştească pe Artemis şi prin faptul că refuza să renunţe la speranţă.

Întemniţat pe nedrept pentru o crimă pe care nu a comis-o, torturat şi bătut cu atât de multă brutalitate încât şi-a pierdut glasul, Apollo a evadat cu ajutorul surorii sale şi a ducelui de Wakefield şi trăieşte printre umbre, ascuns în ruinele incendiate ale parcului Harte’s Folly, bântuit de amintirile tulburătoare ale celor patru ani petrecuţi la Bedlam şi de teama că soldaţii Coroanei îl vor găsi.
Apollo nu este eroul tipic al volumelor romantice, nu este un nobil înstărit sau arogant, ci un bărbat fermecător şi tandru, un erou misterios, onorabil şi seducător, capabil de orice sacrificiu pentru femeia iubită. Forţat să se ascundă în spatele imaginii unui grădinar singuratic, mut şi retras şi să păstreze distanţa fată de toţi cei care l-ar putea recunoaşte, Apollo îşi dedică tot timpul reconstruirii parcului în care locuieşte. În ciuda înfăţişării sale intimidante şi a incapacităţii de a vorbi, Apollo este un bărbat blând, altruist şi milos, un bun observator şi un personaj perspicace, intuitiv, ingenios şi tenace. Dragostea pe care o simte pentru Lily alungă întunericul din sufletul lui Apollo şi îl face pe acesta să înfrunte orice obstacol pentru a putea fi liber din nou.

O actriţă faimoasă şi un dramaturg de succes, Lily este o femeie puternică, vivace, inteligentă şi independentă, o mamă iubitoare, atentă şi răbdătoare şi o soră devotată. Nevoită să locuiască în clădirea abandonată a fostului teatru, Lily încearcă din răsputeri să-şi întreţină fiul şi să-l protejeze de orice pericol. Lipsită de iubirea unui familii şi vulnerabilă, Lily se poate baza doar pe fosta ei doică, care îi este întotdeauna alături şi care o sprijină necondiţionat.
Atracţia intensă dintre cele două personaje se transformă de-a lungul volumului într-o poveste de dragoste copleşitoare, pe măsură ce aceştia se descoperă unul pe celălalt, secretele dureroase care i-au marcat şi pierderile pe care le-au suferit.
Romanul face cu subtitlitate trimitere la faptul că aparenţele sunt înşelătoare şi că e greşit să judecăm o persoană în funcţie de înfăţişarea acesteia, comparându-l pe Apollo cu ducele de Montgomery, prin prisma lui Lily, şi scoţând în evidenţă diferenţele dintre înfăţişarea şi caracterul acestora.

De-a lungul seriei am apreciat munca de documentare depusă de autoare, evidenţiată de descrierile obiceiurilor epocii, vestimentaţiei şi societăţii în care trăiesc personajele, atenţia pe care aceasta o acorda detaliilor şi modul în care împleteşte în structura volumului capitole narate din perspectiva personajelor care vor deveni eroii următorului volum.
Momentele emoţionante şi sensibile, personajele frumos conturate şi interesante, citatele superbe care preced fiecare capitol şi scenele palpitante completează un roman fermecător şi captivant, cum numai Elizabeth Hoyt poate scrie.

Recenzie Ducele Noptii (Maiden Lane #6) de Elizabeth Hoyt

Un bărbat mascat.

O femeie care îndrăznește să-l înfrunte.

O patimă dincolo de rațiune.

Cu douăzeci de ani în urmă, Maximus Batten a fost martorul asasinării brutale a părinților săi. Devenit atotputernicul duce de Wakefield, reprezintă autoritatea de necontestat în Parlament. Dar noaptea, deghizat în Fantoma din St. Giles, bântuie pe străzile sumbre și pline de pericole ale cartierului rău famat, în căutarea criminalului. Apoi, într-o noapte, se trezește față în față cu o femeie aprigă și fermecătoare, care nu dă înapoi în fața nemiloasei Fantome.

Artemis Greaves trudește ca însoțitoare a unei doamne din înalta societate, dar sub pânza simplă, pământie, a rochiei sale, se ascunde inima zeiței vânătorii, al cărei nume îl poartă. Când Fantoma din St. Giles o salvează de tâlhari, ea recunoaște un spirit înrudit și este fascinată. Iar fascinația crește tot mai mult când își dă seama cine este de fapt Fantoma în viața de zi cu zi.

Artemis face o mișcare îndrăzneață: îi cere lui Maximus să-și folosească influența pentru a-l elibera pe fratele ei întemnițat, căci altfel ea va dezvălui lumii identitatea Fantomei. Dar șantajarea unui duce nu este un demers lipsit de riscuri. Acum că l-a înfruntat, va putea Artemis să reziste în fața furiei sau a îmbrățișării lui pasionale?

Multumesc Editurii Litera pentru acest volum si pentru tot sprijinul acordat. Daca v-a atras atentia acest volum si doriti sa-l cititi, il puteti achizitiona de pe site-ul Editurii Litera.

RECENZIE.

La fel cum mi se întâmplă de fiecare dată când citesc un volum scris de Elizabeth Hoyt, am fost şi acum fermecată de povestea încântătoare, romantică şi dramatică pe care autoarea o ţese cu iscusinţă şi emoţie în paginile celui de-al şaselea volum din seria Maiden Lane.

Misterios, rece şi implacabil, preocupat doar de îndatoririle sale de duce şi de problemele cu care se confruntă în Parlament, Maximus Batten, duce de Wakefield, este un bărbat care îşi ascunde cu grijă firea temperamentală şi pasională în spatele unei măşti atent construite. Silit să-şi asume de la o vârstă fragedă responsabilităţi copleşitoare, puternic, inteligent şi foarte influent, Maximus se foloseşte de autoritatea pe care o deţine ca membru al Parlamentului şi de Dragonii conduşi de căpitanul Trevillion pentru a aplica legea în St. Giles. Bântuit de amintirea nopţii în care şi-a pierdut părinţii, sufocat de suferinţă, durere şi vina, mânat de furie şi sete de răzbunare, Maximus cutreiera, noapte de noapte, străzile din St. Giles în căutarea celui care i-a ucis părinţii şi i-a distrus orice şansă la fericire.

La fel ca şi Maximus, Artemis Greaves a pierdut totul în noaptea în care fratele ei a fost închis la Bedlam pentru o crimă pe care nu a comis-o. Rămasă singură, fără părinţi şi fără sprijinul şi protecţia fratelui ei, Apollo, Artemis a acceptat cu recunoştinţă slujba de însoțitoare a unei doamne din înalta societate, oferită de înstărită ei verişoara Penelope. A învăţat să o ascundă pe femeia puternică, impulsiva, inteligenta şi pasională în spatele însoţitoarei retrase, singuratice şi modeste şi a acceptat să păşească în umbră, renunţând la orice şansă de a avea vreodată o familie.
Devotată, capabilă de orice sacrificiu pentru a-şi salva mult iubitul frate, Artemis nu se teme să-şi asume riscuri şi chiar să-şi pună în pericol reputaţia şi libertatea când decide că singurul mod în care îl poate elibera pe Apollo din Bedlam este şantajarea unui duce.

Cu toate că i-am îndrăgit pe Maximus şi Artemis, nu am putut să nu fiu dezamăgită de faptul că aceasta trădează încrederea verişoarei ei şi începe o relaţie cu bărbatul care o curtează pe Penelope. În ciuda defectelor pe care Penelope le are, nu a ezitat să-i întindă o mână de ajutor lui Artemis când aceasta avea nevoie de sprijin şi cred că acest lucru ar fi trebuit să fie mult mai important pentru Artemis decât atracţia pe care o simţea pentru duce.

Cu toate acestea, povestea de dragoste dintre Maximus şi Artemis este fermecătoare şi emoţionantă. Relaţia acestora evoluează treptat, pe măsură ce devin prieteni, inamici într-o bătălie a voinţelor cu o miză uriaşă şi mai apoi iubiţi. Am apreciat curajul de care a dat dovadă Artemis înfruntându-l pe duce şi faptul că nu s-a temut să facă tot ce-i stă în puteri pentru a-şi salva fratele, chiar dacă asta însemna să poarte o luptă periculoasă cu un rival mult mai puternic şi influent. 

Personajele secundare minunate, legenda captivantă a regelui Herla, momentele pline de acţiune şi scenele încărcate de senzualitate, transforma Ducele Nopţii într-o lectura intensă şi de neuitat.

Recenzie Fantoma din St. Giles (Maiden Lane #4) de Elizabeth Hoyt

Un bărbat mascat.

O femeie periculoasă.

O pasiune pe care nici unul din ei nu o poate refuza.

Winter Makepeace duce o viață dublă. Ziua este administratorul stoic al unui orfelinat. Dar noaptea este cea care scoate la iveală partea lui întunecată. Când apare luna, la fel se întâmplă și cu Fantoma din St. Giles, protector, judecător, proscris. În momentul în care, sub înfățișarea Fantomei, Winter este bătut și rănit, el n-are nici cea mai mică idee că ambele sale lumi sunt pe punctul de a se ciocni, când salvarea vine din partea unei frumoase aristocrate.

Nimic pe lume nu-i place mai mult lui Lady Isabel Beckinhall decât o provocare. Cu toate acestea, când i se cere să-l ia sub aripa sa ocrotitoare pe administratorul cel sobru al orfelinatului ca să-l învețe manierele înaltei societăți, flirtul, exprimarea cu subînțeles și legăturile scandaloase, Isabel nu se poate abține să nu se întrebe de ce ochii lui i se par atât de familiari, iar buzele atât de tentante. În timpul zilei, Isabel și Winter sunt angajați într-o luptă a voințelor. Noaptea, pasiunile lor sunt dezvăluite.

Dar când în St. Giles încep să dispară copile nevinovate, Winter trebuie să le răzbune. Și pentru asta e nevoit să sacrifice tot ce are mai drag, orfelinatul, pe Isabel și poate chiar propria viață.

Multumesc Editurii Litera pentru acest volum si pentru tot sprijinul acordat. Daca v-a atras atentia acest volum si doriti sa-l cititi, il puteti achizitiona de pe site-ul Editurii Litera.

RECENZIE.

Nu cred să fi citit vreodată un volum istoric romantic mai emoţionant, mai captivant şi mai fermecător decât Fantoma din St. Giles. Am fost pe rând cucerită de povestea stoicului administrator de orfelinat, de întunecatul şi seducătorul Fantomă, de misterioasa şi cocheta Lady Isabel şi am suspinat încântată de fiecare dată când Winter şi Isabel se dezlănţuiau într-o bătălie încântătoare şi amuzantă a voinţelor. Personajele minunate, complexe şi atent construite, care se dezvoltă de-a lungul volumului, dezvăluind capitol de capitol, noi secrete şi noi trăsături ale personalităţilor puternice şi fascinante cu care autoarea i-a înzestrat cu generozitate, misterele şi pericolele care învăluiesc St. Giles, conturează un volum palpitant, plin de acţiune şi aventuri.

Onorabil, altruist, devotat, capabil de orice sacrificii pentru a-i proteja pe micuţii pe care îi îngrijeşte şi pentru a-i salva pe locuitorii napastuiti din St. Giles, Winter este un personaj bântuit de întunericul din interiorul său, care îi cere să-i răzbune pe cei lipsiţi de apărare, dar care totodată îl îndeamnă să se agaţe cu disperare de orice frântură de lumină, în încercarea de a nu-şi pierde sufletul. Forţat să-şi ţină sentimentele ascunse în spatele imaginii administratorului rezervat şi tăcut şi să-i ţină la distanţă pe cei la care ţine, pentru a nu dezvălui bătălia care se dă în permanenţă în inima sa între datoria faţă de cei care trebuie salvaţi şi nevoia de a nu mai fi singur, Winter este imaginea eroului chinuit de destinul sau şi de setea de dreptate. Pe măsură ce descoperim latură întunecată a lui Winter, bărbatul pasional şi justiarul mascat, ne este dezvăluit un om tandru şi iubitor, copleşit de responsabilităţile sale şi de povara jurământului pe care l-a încheiat cu el însuşi, care nu-l lăsa să-şi găsească liniştea până când nu va îndrepta tot răul din St. Giles.

În vârstă de trezeci şi doi de ani, văduvă, nespus de frumoasă şi înstărită, inteligenta şi îndrăzneaţă, baroana de Beckinhall este o eroină minunată, o femeie puternică şi independentă, care surprinde prin replicile amuzante şi încărcate de sarcasm, deosebindu-se de doamnele din înalta societate prin modul direct în care nu ezită să spună întotdeauna ceea ce gândeşte si ceea ce-şi doreşte. Cu toate acestea, la fel ca şi în cazul lui Winter, în spatele imaginii pe care o proiectează Isabel, în spatele aristocratei lipsite de griji şi frivole şi în spatele unui substrat fin, sub o mască la fel de elaborat construită, se afla o femeie torturată de amintiri dureroase şi de pierderile suferite. O femeie vulnerabilă şi nesigură, care se teme să iubească, care nu a cunoscut niciodată fericirea şi care nu crede că este demnă de dragostea şi loialitatea pe care Winter i le poartă.

Povestea de dragoste dintre cele două personaje este pasională şi magică, sinceră şi provocatoare, o poveste care evoluează încet, dar care aprinde paginile cu intensitatea sentimentelor nutrite de protagonişti şi cu senzualitatea scenelor în care cei doi se descoperă unul pe celălalt.

Impresionant şi de neuitat, Fantoma din St. Giles este fără îndoială volumul meu preferat din seria Maiden Lane, un volum plin de acţiune şi aventuri, ţesut în jurul fermecătoarei legende a Arlechinului Fantomă, care cu greu va putea fi înlocuit vreodată în inima mea.

Recenzie O pasiune imposibila (Maiden Lane #3) de Elizabeth Hoyt

Poate înțelege un pirat că inima unei femei este comoara cea mai de preț de pe lume?

Văduva Silence Hollingbrook este săracă, frumoasă și plină de compasiune și cu nouă luni în urmă a făcut o greșeală groaznică. Pentru a-și salva de la ruină și dezonoare soțul, căpitan de corabie, s-a dus la cel mai temut hoț de pe Tamisa pentru a-l implora să înapoieze marfa furată de acesta. Târgul însă a costat-o propria căsnicie, iar acea noapte a rănit-o atât de profund, încât nu și-a mai găsit alinarea decât dedicându-se orfanilor din căminul condus de fratele ei. Numai că acum același pirat s-a întors și vrea la rândul lui ceva.

Mickey O'Connor Cuceritorul este un bandit chipeș și extrem de șiret, care și-a croit drum cu îndemânare și necruțare până în vârful lumii nelegiuiților din Londra. Mickey nu are loc în inima sa pentru sentimente precum compasiunea sau dragostea, văzându-i pe oameni doar ca pe niște pioni de care să se folosească pentru scopurile proprii. Și cu toate astea, n-a reușit s-o uite pe naiva soție de căpitan care a venit la el cerându-i ajutorul și cu care a petrecut o noapte memorabilă în patul său vorbind.

Când se trezește pe cap cu fetița sa nou-născută, Mickey nu poate rezista impulsului machiavelic de a lăsa copila la ușa căminului lui Silence, știind că acolo va fi îndrăgită și totodată ascunsă de dușmanul lui de moarte. Dar când acest secret este dezvăluit, Mickey știe că trebuie să-și asume responsabilitatea protejării ei și astfel va descoperi, uimit, că dragostea are propriile căi de a i se strecura în inimă.

Multumesc Editurii Litera pentru acest volum si pentru tot sprijinul acordat. Daca v-a atras atentia acest volum si doriti sa-l cititi, il puteti achizitiona de pe site-ul Editurii Litera.

RECENZIE.

Emoţionant şi captivant, O pasiune imposibilă mi-a reamintit de primul volum scris de Elizabeth Hoyt pe care l-am citit şi care m-a făcut să mă îndrăgostesc de romanele istorice romantice. La fel ca şi în Lordul Întunericului, autoarea creează personaje fermecătoare şi misterioase, care te cuceresc încetul cu încetul şi care transforma volumul într-o lectura intensă şi pasională.

Mickey O'Connor şi Silence sunt legaţi de o întâmplare din trecut, o înţelegere cumplită, menită să-i salveze sotul, dar care i-a frânt inima şi i-a distrus reputaţia eroinei. Rămasă singură după moartea soţului ei, pierdut pe mare, Silence îşi găseşte consolarea doar în îngrijirea copiilor orfani din orfelinatul condus de fratele ei mai mare. Singura ei mângâiere este micuţa Mary, pe care a găsit-o într-o seară la uşa casei ei şi pe care o îndrăgeşte din suflet. Când aceasta dispare, Silence îşi vede lumea distrusă din nou şi toate speranţele năruite după ce descoperă identitatea tatălui fetiţei pe care o preţuieşte.

Silence Hollingbrook este o femeie puternică, inteligenta, curajoasă şi demnă, o femeie bântuită de pierderea soţului mult iubit şi de amintirea nopţii care i-a distrus viaţa şi i-a răpit încrederea celor dragi. Singura lucru care îi aduce alinare este creşterea micuţei orfane care îi este ca o fiică. Forţată să locuiască în casa bărbatului responsabil de nenorocirea care s-a abătut asupra ei, pentru a nu o pierde pe Mary, Silence este decisă să facă tot ce-i stă în putere pentru a nu-i mai permite neîndurătorului pirat Mickey O'Connor să-i distrugă din nou viaţa.

Mickey O'Connor este un personaj de care nu am reuşit să mă ataşez şi pe care nu l-am putut ierta pentru modul nepăsător, plin de cruzime şi egoism în care i-a distrus căsnicia şi reputaţia eroinei fără să se gândească la cât de mult o răneşte sau ce se va întâmpla cu ea. În ciuda trecutului tragic al acestuia, deşi am simţit compasiune pentu băieţelul silit să-şi ia viaţa în mâini şi să lupte pentru a supravieţui de la o vârstă fragedă, am fost dezamăgită că Mickey a folosit drept scuză, pentru toate nelegiuirile comise şi pentru tot răul pe care l-a provocat, faptul că nu a avut parte niciodată de blândeţe şi dragoste. Cu toate acestea, am apreciat personajul în care Mickey se transformă de-a lungul volumului, piratul care învaţă să preţuiască dragostea mai mult decât puterea şi bogăţia, modul în care bunătatea şi iubirea eroinei îl eliberează din întunericul în care este învăluit şi latura vulnerabilă şi tandră a acestuia, dezvăluită în interacţiunile pe care le are cu Silence şi fiica sa spre finalul volumul. 

Un volum palpitant şi romantic, completat de citatele încântătoare din povestea lui Clever John, de personajele secundare minunate şi de epilogul care vă va tăia răsuflarea, O pasiune imposibilă este o lectură plină de acţiune, momente dramatice şi aventuri.

Recenzie Lordul Intunericului (Maiden Lane #5) de Elizabeth Hoyt

El traieste in umbre. Singurul tel al misteriosului razbunator mascat cunoscut drept Fantoma din St. Giles, Godric St. John, este sa protejeze nevinovatii din Londra. Pana in noaptea in care se confrunta cu o tanara doamna neinfricata care indreapta un pistol spre capul lui si isi da seama ca aceasta este sotia lui.

Lady Margaret Reading a jurat sa ucida Fantoma din St. Giles, barbatul care i-a ucis marea dragoste. Intorcandu-se la Londra si la barbatul pe care nu l-a mai vazut din ziua nuntii lor, Margaret nu recunoaste barbatul din spatele mastii. Feroce, impunator si periculos, cunoscutul Fantoma din St. Giles este tot ceea ce ea s-a temut ca va fi si mai mult decat atat.

Cand pasiunea se intensifica, acesti doi straini nu se pot abtine sa dezvaluie mai mult decat au planuit despre ei. Dar cand Margaret descopera adevarul, ca Fantoma este sotul ei, jocul incepe, iar jucatorii trebuie sa se predea tentatiei care i-ar putea distruge pe amandoi.

Daca v-a atras atentia acest volum si doriti sa-l cititi, il puteti achizitiona de pe site-ul librariei online Books Express. Pe site-ul librariei online Books Express puteti gasi carti din toate genurile literare, atat in limba engleza, cat si in limba romana.

RECENZIE.
One moonless night, the Hellequin came upon the soul of a young man lying in the crossroads, dying in the arms of his beloved. The woman was lovely, her face both innocent and good, and for a moment the Hellequin paused, staring at her. There are those who whisper that the Hellequin was not always in the Devil’s service. Once, they say, the Hellequin was a man like any other. If this tale is true, perhaps the girl’s face sparked some human memory, wandering lost, deep in the Hellequin’s mind.

From The Legend of the Hellequin

Vaduvul Godric St. John este silit sa se insoare cu indoliata si insarcinata Margaret Reading. Santajat de fratele acesteia, care a descoperit ca el este Fantoma din St. Giles, si amenintat cu dezvaluirea adevaratei sale identitatii, Godric nu are alta optiune decat sa se casatoreasca cu Margaret. Fidel memoriei sotiei sale, decedata cu ani in urma, Godric o trimite pe noua lui sotie sa locuiasca impreuna cu mama si sora lui la domeniul sau de la tara.
Doi ani mai tarziu, Margaret se intoarce la Londra decisa sa-si convinga sotul sa-si consume casnicia pentru a putea avea copilul pe care si-l doreste atat de mult. Doar ca acesta nu este singurul motiv care a facut-o sa revina in Londra. Margaret doreste sa razbune moartea fostului ei logodnic si sa-l ucida pe cel banuit ca l-ar fi omorat pe acesta: Fantoma din St. Giles.

Godric si Megs au atat de multe lucruri in comun, amandoi si-au pierdut in mod tragic marea dragoste, amandoi sunt neconsolati si amandoi pastreaza vie amintirea celui pe care l-au iubit. In timp ce Godric a ales sa traiasca in umbre si sa-si riste viata fara sa ia in considerare riscurile, Megs este inconjurata de tandretea, iubirea si grija familiei lui.

Godric este un personaj minunat, preferatul meu din acest volum, un protector al celor aflati in primejdie, un sot loial si un erou torturat de amintirea sotiei pe care a pierdut-o si de sentimentele pe care inca le nuntreste pentru acesta. Un barbat misterios si seducator, un justitiar curajos, puternic si drept, Godric nu ezita sa-si asume riscuri si sa se sacrifice pentru a-i salva pe nevinovatii din St. Giles. Am apreciat faptul ca nu a invinuit-o niciodata pe Megs pentru situatia in care se afla, a tratat-o intotdeauna cu blandete, respect si consideratie, a protejat-o, i-a inteles suferinta, a consolat-o si s-a preocupat de nevoile ei chiar si cand aceasta era doar o necunoscuta cu care a fost silit sa se casatoreasca. Poate din acest motiv uneori comportamentul lui Megs m-a dezamagit pentru ca ii pretindea lui Godric sa-si lase trecutul in urma, desi ea nu era capabila sa faca acelasi lucru.
Mi-a placut modul in care relatia dintre cele doua personaje evolueaza de-a lungul timpului, de la scrisorile prin care au tinut legatura in cei doi ani in care au fost despartiti, in care Megs ii impartasea lui Godric tot ce se intampla pe domeniul lui, la prietenie si  mai apoi la iubire. Treptat isi deschid sufletul unul in fata celuilalt, isi impartasesc suferinta si disperarea simtite la pierderea iubitilor lor si invata sa iubeasca din nou.

Am adorat inceputul fiecarui capitol, acele randuri care istorisesc Legenda Hellequinului, mesagerul Diavolului si colectorul sufletelor mortilor, care se indragosteste de femeia indoliata care incearca sa-l convinga sa elibereze sufletul iubitului ei. Iubirea care mai tarziu ii va lega pe cei doi si sacrificiile pe care sunt dispusi sa le faca unul pentru celalalt sunt mi-au frant inima si m-au induiosat.

Singurul minus al acestui volum este modul lipsit de realism in care Megs le destainuie multor persoane adevarul despre fostul ei iubit si despre copilul ilegitim pe care l-a pierdut. In acele timpuri trecutul ei ar fi putut afecta pozitia familiei ei in societate (cel mai probabil din acest motiv fratele ei l-a santajat pe Godric sa o ia in casatorie) si ar fi declansat un scandal care pata atat onoarea ei, cat si pe cea a lui Godric pentru multe generatii. Tinand cont de impactul pe care faptele ei l-ar fi avut in secolul 18, cel mai logic ar fi fost ca aceasta sa incerce sa pastreze ascunse acele momente din trecutul ei si sa fie cat mai discreta. Comportamentul ei este mai mult unul potrivit pentru o eroina din secolul nostru, nu pentru o eroina care traia intr-o societate in care drepturile femeilor erau limitate si care taxa intr-un mod foarte dur legaturile de amor clandestine (cel mai probabil ar fi fost exilata la o proprietate izolata si cat mai indepartata a familiei ei, iar o casatorie nu ar mai fi fost posibila decat daca exista o zestre substantiala si un barbat dornic sa infrunte rusinea pricinuita de faptele ei).
Mi se pare ingrozitor si nedrept modul in care erau ostracizate femeile care aveau legaturi amoroase fara a fi casatorite in acele timpuri, in timp ce barbatii care aveau acelasi comportament puteau oricand sa isi refaca viata, fara sa conteze cate femei au dezonorat si fara sa fie afectati in vreun fel de consecintele faptelor lor (unul dintre motivele pentru care o multime de copii ilegitimi nu erau recunoscuti niciodata si nu primeau niciun drept la mostenirea care li se cuvinea).
Cu toate acestea, Lord of Darkness este un volum care m-a cucerit de la prima pagina si de care nu m-am putut desprinde pana la final. O lectura pasionala, fermecatoare, emotionanta, incarcata de mister si palpitanta, de care toti cititorii romanelor romantice se vor indragosti.

“Wait!” Faith cried. “Where are you going?”
“To meet the Devil,” the Hellequin said.
“Then I shall come with you,” she replied.
He looked at her, and for a moment Faith thought she saw an emotion in his eyes: sorrow. Then he held out his hand to her.
Faith took his hand and he pulled her in one movement onto the back of the big black horse. She wrapped her arms around his middle and for a very long time they rode in silence through the Plain of Madness.
At last a towering stone arch appeared before them, jagged and black.
“Is this Hell?” Faith whispered.
“Yes,” the Hellequin said, “this is the mouth of Hell. Remember: whatever the Devil says to you, he has no power over you, for you live and breathe. He rules only the dead.”
Faith nodded and gripped the Hellequin tighter. The Hellequin rode the big black horse through the Mouth of Hell and into utter darkness. Faith looked about her, but she could see nothing and hear nothing. It was a place so hollow and bleak and cold that had she been alone, she might’ve simply shriveled up and lost herself. But Faith still held the Hellequin, and as she laid her cheek against his broad back, she heard the steady thump of his heart. A thing in the shape of a man appeared before them, and though he was pale and thin and not particularly tall, the utter void of humanity in his eyes made Faith shudder and look away.
Even so, the Hellequin took her hand and dismounted, leading her to stand with him before the thing.
“You’ve let loose the soul I sent you to collect,” the Devil said, for of course it was he.
The Hellequin bowed his head.
“You know,” the Devil said quietly, “what forfeit you must pay.”
Faith’s heart squeezed. “What is he talking about?” she asked the Hellequin. “What is the forfeit?”
“My soul,” the Hellequin replied. “The Devil demands a soul and since I lost one, I must pay him back with my own.” 

“No!” cried Faith.
The Devil’s thin, cold lips curved as if he were amused. “The living are so passionate. Shall I chain you to a red-hot rock and roast your flesh for a hundred years, girl?”
Faith lifted her chin, and though it made her tremble to do so, she met the Devil’s pitiless gaze. “I live. You have no power over me.”
“Ah. The Hellequin has been speaking out of turn, I see.” The Devil shrugged. “Begone from my domain, then, human.”
“I shall go,” Faith said, “but not without the Hellequin.” The Devil threw back his head and laughed—a sound like a blade drawn along a whetstone. “Silly girl. The Hellequin is not human and hasn’t been for a thousand years.”
“He drinks like a human,” Faith said.
The Devil’s eyes narrowed.
“He eats and he sleeps like a human as well,” she continued bravely, hope rising in her chest. “How is he not a human?”
“He does not draw breath like a human,” the Devil snapped.
Faith’s eyes widened and she saw that she had lost, for the Hellequin had never drawn breath the entire time she’d ridden with him.
Faith turned to the Hellequin, her eyes swimming in tears, and stood upon tiptoe to place her palms on either side of his black face. “I’m sorry,” she whispered. “I’m sorry.”
And she laid her mouth on his and with a kiss blew air from her lungs into his.
The Devil shrieked in rage and around Faith and the Hellequin a roaring wind began to spin. The wind rose, spinning higher and faster until all Faith could do was close her eyes and cling to the Hellequin.
Then the wind was gone and she opened her eyes to find that it was night and they both stood on the crossroads where her beloved had breathed his last breath. The Hellequin was making an odd rasping sound. He clutched his side and fell to his knees.
Faith knelt beside him, alarmed. “What is wrong?” “Nothing,” he said. “It hurts to draw breath after a millennia of stillness.”
He threw back his head and laughed—and unlike the Devil his laughter sounded warm and alive.
The Hellequin drew Faith into his arms. “Dearest, you have given me food, drink, and sleep. You have made my heart beat and breathed life into my dead lungs. You have outwitted the Devil and saved me from Hell, a thing I have never seen before. I am not a good man like your beloved, but if you will take me as husband, I will spend the rest of my mortal life learning how to make you love me.” Faith smiled. “I love you already, for you would have given your own immortal soul simply to free my beloved’s—and to please me.”
And she pulled his head down and gave him the first of many kisses as a mortal man.

From The Legend of the Hellequin