vineri, 11 aprilie 2014

Recenzie Tronul de Clestar de Sarah J. Mass

Tronul de Clestar, primul volum din seria omonima scrisa de Sarah J. Mass, a fost publicat de editura Rao.

O inima de gheata.
O vointa de fier.
Faceti cunostinta cu asasina.
Faceti cunostinta cu Celaena Sardothien.
Ucigatoare.
Cu un destin maret.

În întunecatele şi mizerabilele ocne din Endovier o fată de optsprezece ani îşi ispăşeşte o condamnare pe viaţă. Ea este o asasină, cea mai bună din breasla ei, dar a făcut o greşeală fatală. S-a lăsat prinsă.
Tânărul căpitan Westfall îi oferă o ieşire: libertatea în schimbul unui uriaş sacrificiu. Celaena trebuie să-l reprezinte pe prinţ într-o competiţie până la moarte, luptând cu cei mai talentaţi hoţi şi asasini ai ţării. Indiferent dacă rămâne în viaţă sau moare, Celaena va fi liberă.
Indiferent dacă câştigă sau pierde, ea îşi va descoperi adevăratul destin. Dar va putea să se înmoaie inima ei de asasin?

RECENZIE.
Candva, cel mai faimos si temut asasin al Adarlanului, Celaena este acum doar o umbra a celei care a fost. Prizoniera in minele de sare din Endovier, Celaena afla ca singura ei sansa de a scapa de sclavie este sa devina Campioana Regelui Adarlanului. Dar pentru a castiga acest titlu, trebuie sa-i invinga pe ceilalti douazeci si trei de adversari, care la randul lor nu se vor da inapoi de la nimic pentru sansa de a fi liberi.
Devenita reprezentanta Printului Dorian, Celaena se aventureaza in lumea periculoasa a intrigilor de la Curte, unde planuri malefice, adversari de temut si dusmani intunecati par sa-si astepte randul pentru a o ucide.
Singurul ei sprijin este misteriosul Capitan al Garzilor, care ii este alaturi la fiecare pas, antrenand-o, indrumand-o, protejand-o si devenindu-i un adevarat prieten si confident.
Inca de la inceptul volumului am fost fascinata de istoria Erilei si de creaturile magice care au condus candva regatul si au populat padurile si muntii bantuiti acum de umbre si legende infricosatoare. Am fost incantata de momentele incarcate de actiune si tensiune ale competitiei si de misterul care inconjura crimele macabre care se petreceau in palat. Povestea Elenei si a lui Gavin mi s-a parut fermecatoare si mi-ar fi placut sa aflu mai multe despre trecutul lor si despre semnele Wyrd, acele rune antice incarcate de putere si secrete.
Un alt lucru pe care l-am apreciat a fost modul in care a fost construit triunghiul amoros. In ciuda faptului ca nu sunt o fana a povestilor de dragoste care intotdeauna se sfarsesc cu unul dintre personaje avand inima franta, triungiul amoros din Tronul de Clestar este diferit de cele intalnite pana acum in alte volume fantasy. Unul dintre motivele care fac ca povestea de dragoste sa fie una atipica este faptul ca Chaol, Capitanul Garzilor, nu arata un prea mare interes fata de eroina, neavand incredere in aceasta si indoindu-se de intentiile ei pana la finalul volumului. Acesta nu se sfieste sa-si spuna parerea despre atitudinea si comportamentul Celaenei cu fiecare ocazie pe care o are si nu ezita sa o taxeze pe aceasta cand greseste sau cand depaseste limitele impuse de el. Poate din acest motiv, Chaol a si fost personajul meu preferat.
Onorabil, curajos si protector, Chaol este un personaj seducator, care dovedeste cu fiecare ocazie cat de loial este si cat de mult pret pune pe relatia stransa de prietenie pe care o are cu Dorian.
Printul Dorian, desi manifesta un interes mai mare decat Chaol fata de Celaena, continua sa fie pana spre finalul volumului acelasi print afemeiat si incapabil sa isi infrunte tatal pe care il intanim la inceput, desi in unele momente intrezarim in spatele atitudinii superficiale a acestuia un barbat puternic. Am avut de multe ori impresia ca singurele motive pentru care printul era interesat de Celaena erau faptul ca aceasta era atragatoare si era considerata periculoasa. Relatia dintre Dorian si Celaena nu evolueaza in niciun mod, cei doi nu au ocazia sa se cunoasca mai bine sau sa descopere lucruri pe care le au in comun, exceptand pasiunea pentru lectura, si nici nu pare sa ii lege altceva decat atractia fizica si dorinta. Nu am putut sa inteleg de ce Dorian insista ca eroina este diferita de celelalte fete de la curte, cand de cele mai multe ori, Celaena se dovedea la fel de frivola si preocupata de moda, baluri si flirturi, ca orice domnita din suita regala.
Din pacate, Celaena a fost unul dintre personajele care mi-au placut cel mai putin in acest volum si de care nu am putut sa ma atasez. Lipsa de sange rece, de disciplina si de rafinament, aroganta si usurinta cu care isi pierde cumpatul, fac sa fie complet lipsit de credibilitate titlul de cel mai bun asasin al Adarlanului, cu care Celaena se lauda in mod frecvent. M-a dezamagit faptul ca eroina este incapabila sa-si controleze emotiile si sa-si infrunte adversarii intr-un mod inteligent in conversatiile pe care le are cu cei care se folosesc de secretele si slabiciunile ei pentru a o pune la pamant. In repetate randuri se dovedeste necugetata si impulsiva, fie subestimandu-si inamicii, fie considerand ce toti ceilalti competitori sunt nedemni sa-i fie adversari daca nu sunt cei mai buni din breasla lor, desi ea nu dovedeste niciun fel de abilitate iesita din comun care sa o recomande ca fiind un bun asasin. Mi s-a parut absurd faptul ca eroina considera ca slujba ei si titlul de Asasinul Adarlanului sunt ceva demn de mandrie, cand de fapt dovedesc doar ca ea este o persoana lipsita de scrupule care ucide pentru cel care ofera cei mai multi bani, fara sa-i pese de motivul aflat in spatele crimei.
Un alt lucru care m-a deranjat este rapiditatea si usurinta cu care Printesa Nehemia ii ofera increderea ei Celaenei. Ma asteptam ca aceasta sa pastreze distanta fata de toate persoanele de la Curtea Adarlanului si sa fie mai precauta, tinand cont ca oricine putea fi un spion al Regelui, care incearca sa descopere locatia rebelilor pe care Printesa ii protejeaza.
Mi-ar fi placut ca autoarea sa fie mai subtila si sa nu ofere atat de multe indicii care sa-l faca pe cititor sa descopere cu mult inaintea eroinei cine este "raul" din palat. Intotdeauna apreciez elementele de mister din volumele pe care le citesc si fara acestea, de multe ori, lectura isi pierde farmecul.
Cu toate acestea, Tronul de Clestar este un volum captivant si palpitant, care imbina secretele si magia cu misterele si scandalurile de la curte, intr-o lume populata de cavaleri si domnite care nu sunt niciodata ceea ce par.

12 comentarii:

c spunea...

Coperta mai geaniala ca asta nu exista si punct. Nu stiam nimic de cartea asta cand am cumparat-o. M-am lasat manata de instincte si sa fim seriosi: cum sa treci nepasator pe langa minunatia asta cand iti face cu ochiul mai ceva ca Johnny Bravo cand intalneste o tipa trasnet?
Si cel mai important: nu am trait dezamagiri dupa urma achizionarii si lecturarii acestei carti.
Desi Celaena m-a cam calcat pe nervi cu trufia si mandria ei de "sunt cea mai smechera" si Printul Dorian nu se comporta pe masura statului sau, a fost o lectura revigoranta, intr-o lume frumoasa, dar totusi presarata cu multe brutalitati.

Anonim spunea...

Frumoasa recenzie, felicitari! Parerea mea despre aceasta carte o stii deja asa ca nu mai insist pe tema asta.

Unknown spunea...

Coperta e SUPERBĂ, iar titlul e așa frumos. De multă vreme tot vreau să pun mâna pe acestă carte, dar nu știu de ce o tot amân. Sper să ajungă cât mai repede la mine în bibliotecă, deoarece are un loc rezervat ;)).

Unknown spunea...

Am tot vazut-o prin librarii si am tot zis ca o cumpar, dar mereu fac comanda la anumite carti si raman fara bani. Imi placuse mult coperta, acesta este primul lucru pe care il vad, dar nici descrierea nu m-a lasat rece.
Acum, vad ca personajele nu sunt cum ma asteptam, dar tot vreau sa o citesc, normal. Sunt si mai curioasa

Anonim spunea...

Oh, te-ai potrivit la fix cu Andreea (My bookish world) la impresii, cred ca aveti gusturi foarte asemanatoare :) Eu am trecut mai usor peste aspectele negative pe care le-ai subliniat tu, dar asa cum am mai spus si altadata, sunt probabil mai toleranta si incerc sa gasesc explicatii pentru absolut toate greselile personajelor in cazul in care cartea imi place ff mult din alte motive. Probabil asa am facut si aici. Mi s-a parut atat de originala povestea, mi-au placut cele doua personaje masculine (in special Chaol) si ideea de la care porneste cartea, incat am ignorat total chestiile mai putin reusite.

Cum i-am scris si Andreei in comentariu exact chestiile pe care vreau sa ti le scriu si tie, ca sa explic de ce nu am judecat-o ff aspru pe Caelena, o sa dau copy-paste, ca sa nu scriu din nou :)

"In comportamentul oarecum superficial al Caelenei am vazut mai degraba dorinta de a uita fortat ce a trait in ultimul an, de a ignora trecutul si de a se scufunda in tot ce ii ofera viata la momentul respectiv. Un fel de strut care baga capul in nisip, constient ca nu rezolva nimic astfel, insa incapabil sau cel putin deloc doritor sa procedeze altfel. Pana la urma, in ciuda faptului ca este una dintre cele mai bune asasine, asta nu ii grabeste neaparat maturizarea completa. E tot o adolescenta, chiar daca poate ucide cu mainile goale, asa ca e cumva normal sa fie coplesita de noile evenimente din viata ei, de lux si chiar de emotiile iubirii. Stii, cand ma gandesc la ea nu pot sa nu ma gandesc la copiii soldati din zilele noastre care, desi sunt antrenati si pot ucide zeci de oameni din tabara adversa, in timpul liber se joaca prinselea si nu inceteaza sa fie copii. Sigur, ceva se schimba in creierul lor, ceva va fi mereu diferit si ii va afecta si atunci cand vor fi adulti. Dar in foarte multe privinte, ei raman copii totusi. Daca ar fi sa ma plang de ceva, ar fi exact chestia asta, faptul ca printre toate emotiile normale, nu am zarit deloc “umbrele” acelea care ar fi sugerat copilaria diferita a Caelenei. Macar putin, putin trebuiau sugerate.

Oricum, am auzit si eu ca volumul urmator este mai bun si tinand cont de faptul ca protagonista se va intoarce la indeletnicirea ei principala de asasin, banuiesc ca vom avea ocazia sa vedem si latura aceasta mai intunecata a ei…

Competitia ar fi putut intr-adevar sa fie mai antrenanta, insa mi s-a parut ca se echilibreaza intr-un fel balanta prin introducerea celuilalt mister (cel care aduce si nota fantastica a povestii). But again… sper ca volumul acesta sa reprezinte doar un fel de introducere si adevarata poveste sa inceapa in forta abia de la volumul 2 incolo :)"

La chestia cu increderea Printesei Nehemia nu ma gandisem pana acum. Cred ca am luat de-a gata ideea ca protagonista e speciala pt ca asa spune autoarea ca e si de aceea nu am mai judecat la rece, sa imi dau seama daca dpv al altor personaje ea merita sau nu incredere....

Unknown spunea...

Cristina, și eu pățesc la fel. Oricțte cărți mi-aș cumpăra, niciodată nu-s destule și mereu după ce îmi cumpăr o carte vreau alta..

Pufuleț spunea...

Cred ca aceasta coperta e foarte draguta!
Nu am citit cartea, dar recenzia ta m-a facut sa o vreau.

Madalina spunea...

@Roxtao, de un timp mi-e tot mai greu sa trec peste lucrurile care ma deranjeaza, iar unele detalii pe care inainte nu le observam, acum imi sar in ochi si nu mai pot sa fiu atat de toleranta.
Eu nu inteleg pe ce s-a bazat titlul de cea mai buna asasina a Adarlanului cu care se tot lauda Celaena. De-a lungul volumului nu a demonstrat nicio abilitate iesita din comun, nu a dat dovada de sange rece, inteligenta si precautie si nici nu a fost un adversar de temut pentru ceilalti concurenti. Daca nu erau ucisi atat de multi dintre adversarii ei, nu stiu daca mai ajungea in finala.
Mie nu mi s-a parut ca incearca sa uite ce s-a intamplat in Endovier sau sa blocheze acele amintiri, probabil pentru ca in loc sa se comporte ca o fata care a trecut prin unele dintre cele mai dificile momente din viata ei se comporta ca o printesica frivola si superficiala care avea pretentia ca printul sa-i dreseze catelul si sa i-l scoata la plimbare si care era mai interesata de baluri si rochite decat de faptul ca se afla intr-o competitie care o putea trimite inapoi in Endovier. In plus atitudinea ei fata de Kaltain era absurda. Nu avea niciun motiv sa o urasca pe fata, dar pentru ca aceasta era interesata de print, Celaena o considera o rivala, o detesta si o critica in fiecare scena in care cele doua se intalneau (adica avea aceeasi atitudine ca si Kaltain). Celaena parea mai preocupata de inceperea unei relatii cu printul si rivalitati meschine, decat de motivul pentru care se afla la curte.
Mi s-au parut infioratoare momentele in care Celaena gandea lucruri de genul "vreau sa-i smulg parul" sau "o sa-l omor in chinuri" ca raspuns la o replica sarcastica venita din partea lui Kaltain sau Cain. Parea instabila psihic si idioata, din moment ce nu era capabila sa le raspunda in acelasi mod si isi dorea doar sa le faca rau fizic.
Autoarea a incercat de la inceput sa o faca pe Kaltain sa para un personaj ingrozitor (cand de fapt era la fel de frivola si superficiala ca si eroina), dar mie chiar nu mi s-au parut atat de teribile lucrurile pe care le-a facut. De ce as detesta un personaj manipulat cu ajutorul magiei, care nu a facut nici pe jumatate atat de mult rau cat a facut Celaena asasinand nenumarati oameni pentru un pumn de bani? Daca le-as compara pe cele doua, nu stiu care e mai rea dintre ele.
De-a lungul volumului am avut senzatia ca autoarea incerca sa ne bage cu forta in cap ca eroina e cea mai buna dintre toti adversarii ei sau ca e speciala, fara a demonstra insa aceste lucruri. De parca noi ar trebui sa luam de bun orice lucru scris de ea, chiar daca nu exista capitole, replici sau dovezi care sa-l sustina. Un fel de "Celaena e cel mai bun asasin pentru ca asa zic eu".

Yonne Ella spunea...

Ce carte perfectă o vreau, o vreau!

Lupu Diana spunea...

Mi-am achizitionat si eu cartea acum ceva timp pentru ca aceasta coperta este pur si simplu uimitoare, dar inca nu m-am apucat sa o citesc si sper sa-mi fac timp pentru ca am auzit numai pareri bune despre ea :D

Anonim spunea...

de unde imi pot lua a treia carte,am inebunit cautand

Madalina spunea...

Anonim, al treilea volum din seria Tronul de Clestar nu a fost tradus inca in limba romana, dar il poti gasi, in limba engleza, pe site-ul Books Express.
Se numeste Heir of Fire, iar acesta este link-ul cartii:
http://www.books-express.ro/book/9781408839126/Throne-of-Glass-03-Heir-of-Fire,YFH.html