Recenzie Atlantida (Lumi la raspantie #1) de Antoinette Wornik

Cand incepi sa citesti aceasta carte, fii pregatit.

Pentru ca ea te va constrange sa abandonezi realitatea exterioara si sa te lasi sorbit de vartejul apelor, spre abisuri, in lumea ascunsa a Atlantidei. Aici ti se vor dezvalui taine uluitoare, vei fi initiat in experiente ce transgreseaza limitele mentalului uman, nascandu-ti avatari, ca sa calatoresti prin constiinte, galaxii, niveluri ale existentei.

Vei fi partas la o iubire care vrea sa sfideze timpul, Legile, alcatuirea fiintei, viata si moartea.
Apoi, te vei trezi zvarlit din nou in lumea ta, amenintata acum cu iminenta colonizarii de catre creaturi extraterestre ce lupta fara scrupule sa supravietuiasca.

Infiltrat in Hangar 52, zona fara urme a operatiunilor top secret, vei afla adevaruri intunecate si incredibile despre civilizatii nonumane.
Alaturi de agentii antrenati in combaterea terorismului biologic, iti vei mobiliza vointa sa gasesti calea pentru a-ti salva semenii de la moarte.
Dar te vei zbate mereu sa regasesti Atlantida, lumea pierduta in adancuri.

Daca v-a atras atentia acest volum si doriti sa-l cititi, il puteti achizitiona de pe site-ul Editurii Nemira.
Multumesc Editurii Nemira pentru acest volum si pentru tot sprijinul acordat.

RECENZIE.

Atlantida este un volum în care capitolele se succed cu repeziciune, pe măsură ce suntem atraşi într-o lume a secretelor, a conspiraţiilor şi a ameninţărilor extraterestre.

De la primele pagini suntem introduşi într-o conversaţie aparent lipsită de importanta, desfăşurată între mai mulţi cercetători, după participarea la un seminar. Dar, pe măsură ce discuţia avansează, o poveste înfiorătoare a unuia dintre cercetători atrage atenţia lui Peter, care descoperă un înţeles ascuns şi îngrozitor în faptele narate de colegul său.

Bântuit de o perioadă învăluită în mister din trecutul său, Peter începe treptat să-şi aducă aminte de timpul petrecut alături de entităţile stranii, nemuritoare şi înţelepte, care păstrează, din umbră, echilibrul universului şi ocrotesc toate formele de viaţă. Ascunse în străfundurile lumii subacvatice, în abisul oceanului, capabile să călătorească printre lumi şi dimensiuni şi să ia orice formă, legate de o reţea invizibilă de gânduri, acestea l-au caluzit şi l-au învăţat să-şi extindă capacităţile cognitive, să-şi acceseze forţele telepatice şi să străbată timpul şi spaţiul, pregătindu-l pentru o misiune de a cărei reuşită depinde soarta omenirii.

Singurul minus al acestui volum a fost faptul că autoarea nu ne oferă prea multe informaţii despre personajul principal, Peter. Deşi, mai târziu ni se dă de înţeles că era adolescent la momentul întâlnirii cu atlanţii, comportamentul acestuia, modul în care percepe întâmplările prin care trece, rapiditatea cu care acceptă să se supună unor fiinţe necunoscute şi uşurinţa cu care asimilează noile cunostinte îl fac pe cititor să creadă că acţiunea se petrece doar la puţin timp înainte de evenimentele din primul capitol, când Peter era deja un cercetător genial de renume. Răbufnirile şi revoltele tipic adolescentine ale acestuia, par mai degrabă scurte momente de enervare ale unui adult nemulţumit care îşi regăseşte apoi cu uşurinţă calmul, nu emoţiile unui băiat răpit de lângă familia lui, îndepărtat de tot ceea ce cunoştea şi transportat într-o lume nouă. Mi-ar fi plăcut să existe o delimitare între adolescentul Peter şi bărbatul matur Peter, iar trăirile prin care acesta trece să fie mai evidente şi mai bine conturate.

De asemenea, mi-aş fi dorit ca autoarea să pună accent pe acomodarea în Cetatea Atlantidei şi pe dezvoltarea relaţiilor dintre personaje. Mi s-a părut că sentimentele lui Peter faţă de Arya au evoluat mult prea repede şi că acesta a ajuns să ţină la Haruni şi să-i perceapă drept figuri părinteşti în ciuda faptului că relaţiile dintre ei erau destul de reci şi distante, marcate de neîncredere şi nenumărate secrete.

Cu toate acestea, Atlantida reuşeşte că menţină interesul cititorului devenind, după jumătatea volumului, o lectură în care predomina scene captivante presărate cu momente tensionate, datorită pericolului care se conturează încetul cu încetul. Intriga atent construită în capitolele precedente îşi găseşte punctul culminant, într-o răsturnare de situaţie neaşteptată, care promite o noua călătorie spre cunoaştere, evoluţie şi descoperirea sinelui în următorul volum.