luni, 5 iunie 2017

Recenzie Noaptea eclipsei (Lumi la Răspântie #3) de Antoinette Wornik

Federatia Terra, aflata sub conducerea Cupolei, intreprinde calatorii temerare in spatiul cosmic. Insa satelitul lui Jupiter, Europa, ascunde sub crusta sa de gheata panze bogate de apa limpede, dar si pericole nebanuite. Din vointa acestei planete organice ia nastere Matca, o putere necunoscuta, planuind sa transforme entitatile cu inteligenta artificiala de pe Terra intr-o noua civilizatie, postumana. Dar neamul atlant al Inteleptilor Haruni, cei care vegheaza de milenii toate formele de viata create din gandirea Marii Constiinte, trimite semne si mesageri catre pamanteni, vestindu-i asupra primejdiei.

Al treilea volum al seriei Lumi la Raspantie pune intrebari dnascute din realitatea prezentului: Exista oare riscul ca inteligenta artificiala sa se emancipeze de sub tutela umana? Ar putea ea sa atinga complexitatea naturii biologice, devenind o noua specie, cu o constiinta superioara civlizatiei noastre?

Noaptea eclipsei ne indeamna sa meditam la valorile umane fundamentale: increderea, iubirea, dorinta de cunoastere, speranta, puterea de sacrificiu. O carte despre forta si vulnerabilitatea omului si a civilizatiei careia i-a dat nastere.

Mulțumesc autorei, Antoinette Wornik, pentru șansa de a citi acest volum încântător, pe care l-am așteptat cu nerăbdare.
Dacă v-a atras atenția acest volum și doriți să-l citiți, îl puteți achiziționa de pe site-ul Editurii Nemira

RECENZIE.
O lectură de excepție, pentru erudiți și pasionați de explorarea galaxiei și a tainelor universului, excelent scrisă, profundă, melancolică și bogată în semnificații, Noaptea Eclipsei atinge teme precum evoluția și decăderea civilizațiilor, libertatea ființei și a spiritului, moralitatea creării unor forme de viață artificială supuse omului, lipsa compasiunii caracteristică unei societăți care și-a pierdut sensibilitatea și sacrificiul izvorât din loialitate, care depășeste orice barieră.
Talentul inegalabil al autoarei, figurile de stil fine, deosebite și eleganța descrierilor fac din Noaptea Eclipsei cel mai bun și mai complex volum, de până acum, al seriei Lumi la Răspântie.
Avangardist, ingenios și captivant, Noaptea Eclipsei pune accent pe consecințele nebănuite ale evoluției, pe pericolele ascunse în spatele nevoii de a explora necunoscutul și pe infinitele forme de viață care pot sălășlui în întunericul plin de mistere al cosmosului.
Atmosfera întunecată și tensionată, permanent marcată de senzația de pericol, lumea suprarealistă conturată cu multă atenție și viziunile terifiante care prevestesc sfârșitul unei lumi ajunse la apogeu, transformă fiecare pagină într-o călătorie palpitantă și plină de neprevăzut, care te ține cu sufletul la gură de la început până la final.
Autoarea construiește personaje memorabile, puternice și curajoase, fragile și vulnerabile, accentuând în fiecare capitol contrastul dintre trăsăturile admirabile ale acestora și slăbiciunile și greșelile care îi definesc și care le influențează evoluția și viitorul.
Examinând diferențele dintre uman și artificial și complexitatea relațiilor umane, Antoinette Wornik conturează portretele unui nou set de personaje, reintroducând totodată în scenă și eroii volumelor anteriore, pe care îi descoperim schimbați și marcați de evenimentele prin care au trecut și de misterele care le-au fost dezvăluite.
Dintre noile personaje se remarcă Adam și Richard, asemănători fizic, dar diametral opuși din toate celelalte puncte de vedere. În timp ce Richard este imaginea geniului arogant, conștient de calitățile sale, Adam este caracterizat de loialitatea fără margini, puterea de sacrificiu și noblețea sufletului care se jertfește pentru a proteja o lume căreia nu-i aparțime. Altruismul de care dă dovadă, loialitatea față de o specie care îl tratează cu superioritate și dispreț și inocența cu care descoperă sentimentele și emoțiile umane, îl transformă pe Adam în cel mai uman personaj al volumului, în personajul care nu renunță niciodată la speranța că va fi acceptat de cei pentru care renunță la tot.
Pe măsură ce capitolele avansează, tensiunea se acumulează treptat, cu momente tot mai scurte de acalmie, iar pericolul ivit din neant dezlănțuie un nou val de teroare, înăbușind speranțele celor care se luptă pentru salvare. Ritmul amețitor menținut constant după jumătatea volumului își găsește apogeul în scene copleșitoare și emoționante, surprinzătoare în intensitate, care te acaparează cu totul.
Vorbind despre inevitabilul apus al civilizațiilor care nu știu să lupte pentru supraviețuire sau care se lasă amorțite de progresul atins, fără a-și observa puterea diluăndu-se pe măsură ce alte forme de viață inteligentă își continuă nestingherite evoluția, Noaptea Eclipsei ne atrage atenția asupra ușurinței cu care orice civilizație poate să cadă, orbită de prejudecăți și învinsă de propria iluzie a superiorității.

Un comentariu:

Ema spunea...

De cand zic ca ma apuc si eu de seria asta... am primul volum. Mereu apare altceva care pare mai fain :). Doar mie mi se intampla?